A doua analiza enervant de interesanta a Discursului de investitura al Presedintelui Romaniei – Tavi + Elena

Elena propune o analiza enervant de interesanta, care vrea sa acrediteze un mit politic – substitut.

E posibila o astfel de constructie ?

Daca ai comentariu, trimite-l pentru postare ca material de analiza, care va deveni, in mod necesar, tot “enervant de interesant”.

Daca ti se pare ca mesajul de investitura se centreaza pe altceva, tot enervant de interesanta este perspectiva.

Impotriva logicii aristotelice, fie ca esti de acord, fie ca nu esti de acord cu perspectiva de mai jos, tot enervant de interesant/a poti fi.

Fii!

___________________________________________________________________________

Raspunsul lui Octavian catre Elena – logica INCLUZIUNII PERSPECTIVEI ELENEI

Aceeasi Marie cu…..aceeasi palarie! Discurs despre Putere

Octavian Caimacan

Abstract: Aceeasi marie….aceeasi palarie! Cam acesta este Traian Basescu. Castigator al alegerilor prezidentiale, investit cu al doilea mandat de presedinte, a venit in fata Parlamentului si le-a vorbit reprezentantilor Senatului si Camerei deputatilor “parinteste”, subliniind foarte clar o idee simpla: “V-am batut! Acceptati-va infrangerea!”.

Mesajul discursului a fost sublim, in 80% din momente fiind lipsit de substrat. Este adevarat ca Traian Basescu a atacat cam toate temele posibile de discutie in raport cu nevoile romanilor, insa analizand discursul mai cu atentie si eliminand “cuvintele” constatam ca nu prea avem idei cu care sa lucram.

Doua lucruri atrag atentia.

Una dintre idei deriva din analiza intregului discurs, si anume faptul ca a vorbit despre masuri si reforme in toate domeniile statului, insa din perspectiva unei relatii Parlament-Presedinte. Ignorand total Guvernul si pe Premierul Emil Boc, Traian Basescu a subliniat ca in urmatorii ani discutiile si negocierile se vor purta intre El si Parlament, Guvernul devenind astfel o institutie subordonata Presedintelui.

A doua idee importanta care deriva din discurs, si care trebuie sa ne dea serios de gandit este mult mai directa, fiind enuntata chiar de Presedinte:

“(…) Dar reforma Constitutiei nu poate fi redusa la reforma Parlamentului.”

Se adevereste astfel ideea ca organizarea acelui referendum in ziua alegerilor prezidentiale a vizat doua efecte:

Efectul pe termen scurt -  transferul de simpatie la alegerile din turul I.

Efectul pe termen lung – revizuirea Constitutiei avand ca si politica principala reformarea Parlamentului (pentru a avea acceptul populatiei), dar avand ca scop real redefinirea unor raporturi de putere in stat (atributii sporite pentru Presedinte. posibilitatea de a avea mai mult de doua mandate, atributii sporite Executivului etc…).

Efectul pe termen lung enuntat este o supozitie care nu defineste in acest moment o realitate. Este insa o posibilitate care trebuie luata in considerare si care ar trebui sa ne faca sa fim foarte atenti atunci cand vom citi textul revizuit al Constitutiei.

Adaugiri: A fost deja publicata pe site o analiza interesanta, in care Elena Mega vorbeste despre inlocuirea mitului conspiratiei cu ideea de “reforma”, transformata in mit de catre Traian Basescu.

Idee foarte interesanta, care, dupa parerea mea, se incadreaza perfect in universul titlului articolului meu. Veti intreba probabil de ce si in ce fel.

Basescu a castigat, a fost investit Presedinte si avea nevoie de votul de investitura al Parlamentului pentru cabinetul Boc. Doua motive suficiente pentru ca acuzele la adresa conspiratorilor sa devina inutile. Asa ca, aparent a eliminat mitul conspiratiei din discursul sau. E un mod de a privi lucrurile. Personal insa, consider ca TB nu a facut altceva decat sa proiecteze mitul conspiratiei in viitor. Foloseste idei precum buna conlucrare, parlament unit, interesul national, calm politic, masuri de iesire din criza, schimbari institutionale, etc…pentru a defini o Romanie mai buna, o Romanie conforma cu o viziune pe care majoritatea romanilor o impartasesc si pentru care seful statului se lupta (aparent). Sansele la niste reusite demne de lauda in conditiile actuale? Aproape zero.

Obiectivul lui TB in aceste conditii este sa obtina unul din cele doua efecte:

-          obedienta legislativului (sanse mici)

-          legitimarea viitoarelor invocari ale mitului conspiratiei

Supozitie: Bazat pe statistica ultimilor ani si pe factori psihologici ce tin de politicieni si de modul in care percepe populatia actul politic, inclin sa cred ca Traian Basescu este convins ca efectul pe care il va produce atitudinea lui (daca o va mentine destul timp) este cel de-al doilea, iar obiectivul sau exact acesta a fost.

Concluzie: TB nu inlocuieste mitul conspiratiei cu mitul reformei, ci doar proiecteaza mitul conspiratiei in viitor, utilizand ca si metoda de lucru reforma.

CONSPIRATIA PASNICA din discursul lui Traian Basescu

Elena Mega

ANALIZA CANTITATIVA. Discursul lui Traian Basescu graviteaza in jurul a 4 concepte: REFORMA, UNITATE, EROUL SALVATOR si VARSTA DE AUR.  (…) Dintr-un total de 47 enunturi se observa ca unul vizeaza varsta de aur a Romaniei, 19 fac trimitere la reforma statala, 17 fac referire la Unitate si 10 la Eroul salvator.  Observatia imediata este aceea ca din cele patru motive, trei sunt mituri politice (Varsta de aur, Unitatea, Eroul salvator) iar intrebarile care se ridica imediat sunt:  de ce lipseste cel de-al patrulea mit, cel al Conspiratiei? Ce semnificatie are REFORMA, ca motiv principal in discursul lui Basescu?

Astfel, analiza va urmari  cele doua intrebari, incercand sa explice lipsa Conspiratiei si functia Reformei in constructia profilului Presedintelui. Vom incerca sa observam dinamica mitului Conspiratiei, a motivuluiRreformei si o posibila legatura intre cele doua.

PACEA URMEAZA RAZBOIULUI? Conspiratia a reprezentat pilonul de rezistenta in campania electorala a lui T. Basescu. Subcategoriile mogulilor, a grupurilor de interese, a implicarilor politice in economie l-au conturat pe Basescu drept candidatul de tip „luptator”, in opozitie cu Geoana,  „pacificatorul”. Acum totusi, la nici o luna de la alegeri, aceasta tema pare ca a disparut total din discursuri, din viziunea politica a lui Basescu. Nu mai apar nume ale vinovatilor, nu se mai aud declaratii deschise de lupta.

MODERNIZAREA POST-CONSPIRATIE. Discursul de investire in functia de Presedinte a lui Traian Basescu scoate la iveala un personaj teoretic, acela al reformei statului. Reforma apare ca modernizare, modificare legislativa si institutionala, masuri economice, strategii noi pentru toate domeniile. Printre cele trei mituri politice, reforma pare un intrus, cu atat mai mult cu cat i se aloca spatiul cel mai substantial in mesajul de investitura. Mai mult, ea este sustinuta de mitul Unitatii (al doilea ca pondere, 17/49 enunturi) si de mitul Eroului salvator (10/47). Reforma presupune schimbare – tema atat de prezenta in cerintele electoratului roman, masuri benefice luate in conditii de calm, al caror rezultat este agreat de partile implicate. Din acest motiv, se poate spune ca pe scena politica romaneasca Reforma propusa de Presedinte forteaza conditia de mit politic – suport pentru profilul noului Presedinte. (…)

DE CE DISPARE CONSIPRATIA? Conspiratia presupune tensiune, scoate in evidenta problemele social-politice, ducind in mod necesar la formarea a doua parti adverse, cu siguranta aflate in conflict deschis. Schimbarile au loc prin ciocniri de forte, impartind, in turul doi al prezidentialelor, populatia in doua: castigatori si perdanti.

Reforma continua sa evidentieze problemele existente, dar presupune existenta unei singure tabere; ea evita tensiunea, sugerind consensul, „reconcilierea”. Aceasta propozitie poate fi validata, daca observam ca, intr-adevar, Unitatea este conceptul imediat urmator ca importanta in discurs. Conspiratia nu putea ramane prezenta in imaginea Presedintelui validat de Curtea Constitutionala, Traian Basescu. (…) Noul Presedinte pare sa stie ca tensiunea ar fi fost asociata de populatie guvernarii actuale, lucru nedorit pentru un nou Guvern, care cauta investitura.

De aceea, se poate spune ca Reforma este personajul nou-creat de Presedintele validat pentru a inlocui mitul Conspiratiei. Un astfel de personaj propus de mesajul prezidential reuseste sa pastreze ideea schimbarilor necesare, eliminand tensiunea si conflictul deschis.

El are conditia mitului politic. Din nefericire, este un mit care tinde sa isi nege destul de rapid conditia de proiectie in trecut sau in viitor. Miturile politice nu pot fi masurate. Formele lor concrete de manifestare-utilizare de catre mesajele politice, insa, pot fi verificate empiric.

Nu cumva avem un fel de mit de o iarna, care functioneaza sub o „Conspiratie pasnica”?